Arțar japonez – Acer palmatum ‘Bloodgood’.
Despre soi
Bloodgood este un arțar japonez cu personalitate, recunoscut pentru frunzișul roșu-purpuriu profund. Frunzele palmate, cu 5–7 lobi ascuțiți, și forma bogat ramificată creează un accent puternic într-o grădină cu influențe japoneze.
Caracteristici
-
Frunziș: Roșu-purpuriu în vegetație, cu nuanțe roșii toamna; culoarea poate varia cu lumina și temperatura.
-
Dimensiuni orientative: Aproximativ 2,5–4 m înălțime și lățime la maturitate; dimensiunile depind de amplasament.
-
Utilizare: Punct focal în grădină, plantare solitară și contrast cu frunziș auriu sau verde.
Plantare și îngrijire
Alege un loc adăpostit, cu soare blând sau semiumbră; în verile fierbinți este utilă protecția față de soarele puternic al după-amiezii. Solul trebuie să fie bogat în humus, reavăn și bine drenat. Udă regulat în perioadele secetoase, evitând stagnarea apei. Un strat de mulci ajută la păstrarea umidității.
Imaginile sunt ilustrative și prezintă aspectul plantei dezvoltate, la maturitate. Dimensiunea la livrare este cea indicată în varianta selectată. Forma, culoarea și dezvoltarea plantei variază în funcție de sezon, vârstă și condițiile de cultivare.
Plantarea arțarului în grădină și în ghiveci
Umeziți balotul înainte de plantare și păstrați coletul la nivelul solului, fără a îngropa punctul de altoire. Alegeți un recipient stabil, cu orificii libere de scurgere, dacă planta rămâne pe terasă. Verificați mai des umiditatea ghiveciului vara: o ploaie scurtă poate uda frunzele fără să umezească suficient rădăcinile. Mulciul se așază în jurul plantei, lăsând baza trunchiului liberă.
Îngrijire pe parcursul anului
Păstrați forma naturală a coroanei și limitați intervențiile la ramuri uscate, deteriorate ori care se încrucișează. Evitați scurtarea repetată a tuturor vârfurilor. Frunzișul este căzător: lipsa frunzelor iarna este firească. La exemplarele în recipiente, adăpostiți ghiveciul de vânt și de înghețul prelungit; rădăcinile sunt mai expuse decât în sol. În perioadele calde, uscarea marginilor frunzelor cere verificarea umidității și a expunerii, nu creșterea automată a cantității de îngrășământ.
